{"id":10535,"date":"2024-05-16T17:29:48","date_gmt":"2024-05-16T14:29:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.shakespearefestival.online\/?post_type=tribe_events&p=10535"},"modified":"2024-05-16T17:31:25","modified_gmt":"2024-05-16T14:31:25","slug":"opus-1-61-concert-jazz","status":"publish","type":"tribe_events","link":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/eveniment\/opus-1-61-concert-jazz\/","title":{"rendered":"OPUS 1.61 – concert Jazz"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Opus 1,61 \u201eMituri \u015fi Iubire\u201d <\/strong><\/p>

Proiectul de spectacol: <\/strong><\/p>

Grupul OPUS 1.61<\/strong> propune la Festivalul Interna\u021bional Shakespeare – Craiova 2024 un proiect de convergen\u021b\u0103 muzical\u0103 si poetica prin care dorim s\u0103 eviden\u021biem g\u00e2ndirea artistic\u0103 f\u0103r\u0103 frontiere, explorand miturile si textele populare din spatiul romanesc dar si poeme de iubire din literatura shakesperian\u0103 \u015fi universala. \u00a0<\/p>

Grupul este format din 8 muzicieni si o actrita si abordeaza un gen muzical eclectic folosind atat instrumente acustice precum violoncelul si cavalul cat si instrumente electronice.<\/p>

Texte \u0219i teme muzicale<\/strong><\/p>

\u00a0Muzica, uneori, este inspirat\u0103 din folclorul rom\u00e2nesc cu diverse influen\u021be orientale (bizantine), alteori este o oportunitate de a comunica prin versuri ale unor poeti clasici francezi precum Verlaine si Rimbaud. Iubirea este motivul central \u0219i este prezentat\u0103 prin prisma personajelor feminine \u0219i masculine \u00een diferite situa\u021bii: iubire liber\u0103 asumat\u0103, iubire ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103, c\u0103utarea sublimului \u00een iubire \u00een toate epocile. Mitul este evocat prin \u00a0poezii moderne precum cele ale lui Ujica \u0219i Foarta din colec\u021bia Cantafabule, Toate textele prezentate, cele shakesperiene cat si cele din piesele populare, sunt pretexte pentru anumite \u00eentreb\u0103ri despre via\u021b\u0103 \u0219i iubire, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu stereotipurile sociale \u0219i cu modul \u00een care oamenii simpli le-au ocolit, sau le-au criticat cu autoderiziune. Umorul fin se articuleaz\u0103 pe un tratament melodic simplu si usor de fredonat. Importanta este transmiterea emo\u021biei directe \u00eentr-un spectacol muzical apropiat de teatru. Ceea ce este esential, ca mesaj, este sentimentul de comuniune, de apartenen\u021b\u0103 la o umanitate, divers\u0103 \u0219i complex\u0103, dar unitar\u0103 \u00een acela\u0219i timp.<\/p>

Grupul si artistii:<\/strong><\/p>

OPUS 1.61<\/strong> acoper\u0103 diferite stiluri muzicale, \u00eencep\u00e2nd cronologic cu rock progresiv, apoi trec\u00e2nd prin jazz \u0219i world music. Grupul s-a format la sf\u00e2rsitul anilor 70 \u00een celebrul Club A de la Facultatea de Arhitectura\u00a0 \u00a0din Bucure\u015fti, la ini\u0163iativa c\u00e2torva studen\u0163i arhitec\u0163i care au g\u0103sit \u00een rock o form\u0103 de disiden\u0163\u0103 dar si de aliniere cu cultura occidental\u0103 la care aspirau \u00een ceea ce priveste libertatea de expresie si de creativitate. Grupul a activat \u00een perioada 1978-1980 cu concerte \u00een Bucure\u015fti \u00een cluburi \u015fi festivaluri ( 1979 Festival Club A la Sala Palatului ) dar \u015fi \u00a0alte ora\u015fe din \u00een \u0163ar\u0103. \u00a0Cristian Ciomu este cel care va continua OPUS 1.61 la Craiova, integr\u00e2ndu-l \u00een conceptul de sincretism artistic \u201e R\u0103scruci\u201d care se produce \u020bn \u201eAgora Artelor Arhitecturii\u201d ( AAA) \u00a0un spa\u021biu conceptual asimilat unui spa\u021biu arhitectural real, in care muzica si pictura, teatru si poezia se regasesc creandu-si un teren de stimulare reciproca, fara a fi aservite una alteia \u015fi, reunind muzicieni, arti\u0219ti, arhitec\u021bi \u0219i actori. Din 2000, stilul muzical a fost mai aproape de jazz cu influen\u0163e simfonice clasice \u0219i operistice prin aportul unor muzicieni precum violoncelistul Mircea Suchici, baritonul Victor Gomoiu si artistul percu\u0163ionist Marcel Voinea. Colaborarea cu Cornel Popescu, caval \u0219i instrumente tradi\u021bionale, introduce elemente etnice ale muzicii arhaice rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen 2022, Diana Dr\u0103ghici se al\u0103tur\u0103 OPUS 1.61, oferind direc\u021bii c\u0103tre muzica eclectica, music world. Alte colaborari continu\u0103 \u0219i stilurile r\u0103m\u00e2n diverse integrand si muzicieni belgieni.\u00a0 \u020ancep\u00e2nd din 2022 \u015fi p\u0103n\u0103 \u00een prezent, OPUS 1,61 a avut mai multe concerte \u00een Belgia\u00a0 organizate de organizatii culturale romanesti sau internationale, Ambasada Romaniei, \u00a0Primaria Bruxelles Capitalle, ultimul concert in aprilie\u00a0 2024 fiind la Arthis Fest la Palatul Bursei din Bruxelles sub patronajul Guvernului Rom\u00e2niei.<\/p>

Echipa muzicala: Iulian Albu, Cristian Ciomu, Diana Dr\u0103ghici, <\/strong>Diana Maciuc<\/strong>\u0103, Dorin Maciuc\u0103<\/strong>, Iosif El-Naquib,<\/strong> Cornel Popescu, Mircea Suchici.<\/strong><\/p>

Actorie: Oana Stancu<\/strong><\/p>

Iulian Albu<\/strong>, arhitect si muzician, activeaza ca si chitarist in grupul Opus 1,61 din anul 2003 participand la toate proiectele acestuia. Abordeaza genurile rock clasic, rock progresiv si fusion, fiind inspirat de chitaristi precum Jimi Hendrix, Steve Vai, Joe Satriani, David Gilmour, Chuck Berry, Ritchie Blackmore, Alex Lifeson, Al Di Meola, John Mc Laughlin, Pat Metheny, Frank Gambale, Steve Morse, Eddie Van Halen, John Petrucci.<\/a><\/p>

Cristian Ciomu,<\/strong> claviaturi , este membru fondator\u00a0 Opus1,61. La terminarea facultatii a venit ca arhitect \u020bn Craiova, dar a continuat \u015fi activitatea muzical\u0103. \u00a0A creat muzica pentru spectacole de teatru \u020bn Rom\u0203nia la Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Suceava, Sibiu, Pite\u015fti, Craiova dar \u015fi \u020bn Canada la Montreal \u00a0si numeroase compozi\u0163ii la claviaturi solo, cu tematici ce fac trimiteri la pictura, literatura, urmarind aceeasi idee de complementaritate a artelor si dorinta da a inscrie muzica intr-un context cultural universal. Spontaneitatea si libertatea sunt doua concepte pe care le interogheaza atat din prisma artelor cat si sociala. Interesat de ideea de libertate toala in creatia muzicala, a reluat OPUS 1,61 in colaborari cu diver\u015fi muzicieni, propun\u0203ndu-si sa aplice principii non directive si de spontaneitate, piesele fiind in mare parte de creatie colectiva, fiecare artist fiind liber in interventia sa, spontana sau programata. \u00a0<\/p>

\u00a0<\/strong><\/p>

Diana Dr<\/strong>\u0103ghici<\/strong>, voce, colaboreaza cu trupa Opus din ianuarie 2022. De formatie actrita, activeaza in Belgia in domeniul teatral si musical dar si in domeniul educatiei alternative ca formator si cofondator de scoala democratica. Diana e interesata de promovarea unei forme de spectacol la mijloc de drum intre improvizatie si structura stabilita, intre arta si viata reala, muzica, teatru si educatie. Considera ca muzica este un mijloc de comuniune directa, creand un arc de rezonanta intre artist si spectator. Empatia neconditionata fata de celalalt se poate exprima prin muzica; deasemenea, prin muzica se pot atinge parti din sine inaccesibile in mod obisnuit, stari asemanatoare transei meditative. Se inspira din muzica traditionala a diverselor popoare dar \u0219i din teme muzicale clasice \u0219i religioase, amestec\u00e2ndu-le uneori \u00een acelea\u0219i piese, \u00een cel mai simplificat mod tehnic posibil. Textele alese sunt fie din folclorul romanesc fie ale unor poeti clasici romani sau francezi. A colaborat cu diversti muzicieni in Belgia pentru proiecte de word music printre care Bernard Flament percutie indiana si jazzistul Zouratie Kone din Burkina Fasso . \u00a0<\/p>

Diana Maciuc<\/strong>\u0103– studenta la teatru, sectia actorie in cadrul Universitatii din Craiova, Diana activeaza\u00a0 ca percutionist in diverse proiecte muzicale, genul preferat fiind rock classic. A studiat muzica alaturi de tatal ei muzicianul pluridisciplinar Dorin Maciuca. Ca studenta la actorie a participat la workshoopuri cu regizoarea si coregrafa Magalie Revest din Franta, pentru a combina dansul, muzica si actoria intr-o viziune de spectacol unitar. Cu grupul Opus colaboreaza ca si actrita si percutionista.<\/strong><\/p>

Dorin Maciuc\u0103<\/strong>, percutii, trompeta, angajat al Filarmonicii ” Oltenia : Craiova din anul 1999 , alturi de care a itreprins numeroase turnee in toata Europa , Coreea de Sud , nordul Africii , Iran ; profesor la Liceului de Muzica „Marin Sorescu” din anul 2000, colaborator al Operei din Craiova, al Filarmonicii din Ramnicu Valcea ; a participat in calitate de percutionist si trompetist la numeroase turnee in toata tara alturi de Tudor Gheorghe ; in folclor a avut colaborari cu Ansamblul „Maria Tanase”; in musical a colaborat cu Teatrul National „Marin Sorescu”din Craiova in mai multe proiecte printre care si musicalul „Omul din La Mancha ” . In jazz, a infiintat alturi de colegii din Filarmonica „Oltenia” primul big band din istoria Olteniei , in anul 2010 fiind primul concert Oltenia Big Band ; in anul 2017 , in calitate de manager al Filarmonicii „Oltenia” infiinteaza primul Festival de Jazz din Oltenia, Craiova jazz Festival, ce se afla deja la a VIIa editie . Din anul 2023 s-a alaturat proiectului Opus 1.61 av\u0203nd deja un prim concert pe 30 aprilie, de Ziua Internationala a Jazz-ului.<\/p>

Cornel Popescu<\/strong> caval, fluiere, cimpoi \u0219i dramba, este unul dintre cei mai activi interpreti de muzica traditionala olteneasca la aceste instrumente. Membru al mai multor societati culturale: Antonn Pann, Rusidava Culturala, Caravana Culturii, Cafeneaua Literar\u0103 Cetatea Baniei, a introdus cavalul \u00een biblioteci, muzee, lacasuri de cult dar \u0219i \u00een cadrul unor concerte de ethno jazz al\u0103turi de ceilal\u021bi membrii Opus 1,61. A participat la mai multe festivaluri concurs de gen ob\u021bin\u00e2nd numeroase premii cel mai important fiind cel ob\u021binut la cea de a 8-a editie a prestigiosululi festival interna\u021bional de folclor Maria Tanase. Pastrator al autenticului \u00een materie de muzica traditionala, este atent la toate detaliile ce \u021bin de prezenta sa scenica, costume \u0219i accesorii dorind sa vehiculeze imaginea autentica a pastorului din campia Dunarii.<\/p>

Iosif El-Naquib<\/strong>– student la sectia de cinematografie, Fotografie si Media in cadrul Facultatii de Litere din Craiova activeaza ca tobosar in trupele JBLK de rock classic si Pasarile nu exista! \u2013 de post punk precum si ca percutionist in in proiecte de colaborare cu muzicieni locali. Ca artist abordeaza o muzica fara frontiere de genuri, cuprinzand un spectru larg de la rock classic, progresiv, metal, punk la hiphop, trap, drum abd bass, punk, indie, alternativ. Muzica este in raport cu o viziune cinematografica, tobele fiind folosite pe cat posibil in a creea o atmosfera filmica rafinata.<\/strong><\/p>

\u00a0Mircea Suchici<\/strong>, violonceist, concertist \u0219i compozitor, angajat al filarmonicii Oltenia timp de peste 30 de ani \u0219i colaborator al Operei din Craiova, a participat la infiintarea unor orchestre \u00een Romania (Marea Neagr\u0103 Constanta \u0219i Lyra Gorjului la Tg Jiu). Cu un vast repertoriu merg\u00e2nd de la clasic la jazz, folk \u0219i muzica traditionala, Mircea Suchici a realizat numeroase colaborari \u0219i turnee \u00een Romania \u0219i \u00een strainatate al\u0103turi de orchestrele din Craiova, Valcea, Ploiesti, Bacau sau al\u0103turi de artistii Madalina Amon si Delia Cernatescu pe scene din Romania. S-a al\u0103turat conceptului de Rascruci conceput de Cristian Ciomu \u00eenc\u0103 de la inceput, aduc\u00e2nd \u00een cadrul acestor evenimente o \u00eencercare de sincretism intre muzica si poezie, creatiile sale muzicale inspirate de versurile poetilor olteni continand \u0219i un element recitativ .<\/p>

Oana Stancu<\/strong> \u2013 actri\u0163a la Teatrul Colibri din Craiova. \u00a0<\/strong>Arta teatral\u0103 i-a fost insuflat\u0103 de tat\u0103l care conducea \u00een anii \u201980 o trup\u0103 de amatori. A\u015fa s-a hot\u0103r\u00e2t Oana Stancu s\u0103 urmeze cursurile Facult\u0103\u0163ii de Teatru din cadrul Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 Teatral\u0103 T\u00e2rgu-Mure\u015f, specializarea Actorie, \u00een ultimul an de studiu, 1999, devenind actri\u0163\u0103 la Teatrul pentru Copii \u015fi Tineret \u201eColibri\u201d, juc\u00e2nd \u00een spectacole \u00a0ca \u201eFurtuna\u201d, \u201eInim\u0103 de piatr\u0103\u201d, \u201ePrin\u0163ul Broasc\u0103\u201d, \u201ePungu\u0163a cu doi bani\u201d, \u201eAlis \u00een lumea p\u0103pu\u015filor\u201d, \u201ePinocchio\u201d, \u201eSarea \u00een bucate\u201d, \u201eFrumoasa din P\u0103durea Adormit\u0103\u201d, \u201eDe-a capra cu trei iezi\u201d, \u201eAlb\u0103 ca Z\u0103pada\u201d, \u201eFata babei \u015fi fata mo\u015fneagului\u201d, \u201eCavalerii Mesei Rotunde\u201d \u015fi alte minunate spectacole, \u00een care \u00ee\u015fi construie\u015fte rolurile cu con\u015ftiinciozitatea unui actor profesionist, cu dragoste pentru pove\u015fti \u015fi respect pentru public. Este al\u0103turi de grupul AAA din 2004 aduc\u0203nd poezia, teatrul dar mai ales personajul Puck cu care se indentifica perfect . <\/strong><\/p>

\u00a0<\/strong><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opus 1,61 \u201eMituri \u015fi Iubire\u201d Proiectul de spectacol: Grupul OPUS 1.61 propune la Festivalul Interna\u021bional Shakespeare – Craiova 2024 un proiect de convergen\u021b\u0103 muzical\u0103 si poetica prin care dorim s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10545,"template":"","meta":{"_tribe_events_status":"","_tribe_events_status_reason":"","footnotes":""},"tags":[],"tribe_events_cat":[66],"class_list":["post-10535","tribe_events","type-tribe_events","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","tribe_events_cat-spectacole-indoor","cat_spectacole-indoor"],"publishpress_future_workflow_manual_trigger":{"enabledWorkflows":[]},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tribe_events\/10535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tribe_events"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/tribe_events"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tribe_events\/10535\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10549,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tribe_events\/10535\/revisions\/10549"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10535"},{"taxonomy":"tribe_events_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.archive.shakespearefestival.online\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tribe_events_cat?post=10535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}